Muzică de dat cu mopul si aranjamente ikebana la sala (într-adevăr) polivalentă

Joi am fost la John Lord și aseară la Underworld. Nu ne întrebați cum reușim asemenea maratoane, cu cine stă Vlad în timpul ăsta (el doarme pentru că noi ieșim numai noaptea) sau dacă ne costă mult escapadele noastre. Ambele concerte ni s-au părut slabe, dar ne-au plăcut, pentru că am reușit să rupem izolarea noastră, de periferie, în care ne afundam din ce în ce mai tare în ultima vreme. Aseară, ni s-a întâmplat ceva extraordinar. Am întâlnit un consumist adevărat care își făcea jointurile pe degetele de la picioare (după ce s-a descălțat de bocancii de grănicer, în fotografie se poate vedea că avea ciorapi albi foarte curați) și care strânsese cam cinci pachete de marlboro cu care construia aranjamente ikebana pe scările de la Polivalentă, emanând o stare contagioasă de echilibru și armonie. Oamenii treceau, se opreau, râdeau sau se uitau serioși, unii își faceau cruce, alții făceau poze, pescărușul dormea, artistul modificând impasibil aranjamentul țigărilor, cu delicatețe, ca și cum ar fi folosit rămurele shin, soe și hikae adevărate, nedând doi bani pe admiratorii neavizați. M-am bucurat, ascuns într-un colț, să urmăresc un asemenea artist urban, care ne-a făcut o demonstrație live de ce înseamnă stăpânirea de sine și echilibrul interior. Mi-a plăcut atât de mult de el, încât vreau să îi dedic următoarea melodie.