joi, mai 28, 2009

Revenire forțată

Am fost obligați să facem un bilanț la jumătatea săptămânii și am rămas îngroziți uitându-ne ca prostii unii la ceilalalți doi. Dacă nu se termină săptămâna asta acum, dar chiar acum, este foarte posibil să ne compromitem toată vara.


Bilanțul arată cam așa: luni am umblat ca năuci prin București, am sărbătorit cu măsură o prietenă născută de ziua copilului dispărut și ne-am certat ca chiorii dacă avem gripă porcină sau nu. Marți ajungând acasă ne-am dat seama că nu mai avem mașină. După ce ne-am bucurat pentru o clipă că ne-a fost furată și că am scăpat definitiv de ea, ne-a picat fisa că a fost ridicată de primăria de sector. Am aflat ulterior că asta s-a întâmplat pentru că nu eram parcați la 25 m de o trecere pietonală. Toată distracția ne-a costat cam 10 milioane plus 3 puncte penalizare (astea le-a primit Simina pentru că ea a parcat și nu a calculat corect distanța, înșelându-se cu aproape 10 m). Miercuri, adică astazi, Simina si-a dat seama ca a pierdut incarcatorul de la laptop, ne-a costat si asta vreo 3 milioane jumate. Bonus, Barcelona a castigat Liga Campionilor, dandu-mi toata teoria despre fotbal peste cap.


Singura veste buna este ca dupa ce nu a mers internetul o saptamana, acum merge si avem in plus un program promotional de televiziune online. Acum putem sa ne uitam iar la OTV linistiti. Dan Diaconescu a adus pe furis speranta in cuplul nostru si ii multumim pentru asta. In toata saptamana in care nu am scris nimic, nici nu am intrat pe vreun blog si iar am ajuns la concluzia ca dintre toate blogurile jurnalul roz de cazarma imi lipseste cel mai mult.

joi, mai 21, 2009

Comunism pe burta goală

Nu avem televizor la Piața Chibrit, dar vesti despre emisiuni care merită urmărite ajung si la noi. Comunism pe burta goală: control ginecologic la locul de muncă, copii nedoriți, sarcini ascunse, corpul femeii devenit bun al statului. România acum 20 de ani.

vineri, mai 15, 2009

trei vedete

Revistele de scandal au publicat poze cu Geoană mîngîind cîinele lui Solcanu la aniversarea MMV. La naiba, ce știre-i asta? Priviți aici poză de scandal:  La aniversarea MMV, Vlad Bădică a mîngîiat cîinele lui Solcanu după ce sărise în brațele Amaliei Enache. La naiba, asta da știre!

65 din 365

Joi, 14 mai 2009. În Cișmigiu mănânc nisip/ Nimic nu e mai bun, vă zic!

64 din 365. ongist-aniversară

Miercuri, 13 mai 2009. De-o vârstă cu Vlad dar mult mai implicată, MaiMultVerde a împlinit primul an bun. Invitați fiind, am profitata de ocazie să ne facem poze cu vedete și să jumulim pomișorii din dotare. 
P.S. Concurs fără premii: Cine știe cum se cheamă panoul ăla din spate cu multe nume de sponsori, unde se pozeză toată lumea bună la orice eveniment?


Aduceţi-mi pantalonii maro!

Săptămâna asta ne-a cam pus capac. Încercăm pe ultima sută de metri să o dovedim noi pe ea. Nu vom începe acum o listă a micilor mizerii care pot transforma o săptămână de mai într-un galop isteric către nu se ştie ce (avem o bănuială că alergăm de fapt în cerc, după propria coadă) dar observăm că am dispărut blogosferic şi nu suntem de acord.

Încercând să prindem săptămîna din urmă, vom posta urgent şi pozele ultimelor zile care ne vor dovedi, dacă mai era necesar, cât de mincinoase sunt imaginile. Urmează deci minunata cronică fotografică a unei săptămîni maro.



63 din 365. Marți, 12 mai 2009. Maimuțica învață să se cațere pe proprii părinți.

luni, mai 11, 2009

E de joacă la Imaginarium

62 din 365. Luni, 11 mai 2009, prima dată pe motocicletă la Imaginarium.

De când ştim a ne folosi picioarele (şi cele din faţă şi cele din spate) am început a ne dori roţi. Aşa că am dat o fugă la Imaginarium să vedem ultimele modele de bolizi pe două şi patru roţi. Imaginarium (la Militari Shopping Center) nu e numai magazin, ci şi un loc bun de joacă iar jucăriile şi personalul sunt deopotrivă deştepte şi simpatice.


Ne-a impresionat în mod deosebit Kico Nico, animăluţul cu o ureche mai mare şi una mai mică care te învaţă că nu trebuie să fi perfect ca să fi iubit.

duminică, mai 10, 2009

Fără televizor




De când am renunțat la televizor, suntem complet dezinformați. Suntem deconectați de la viața marelui oraș - a propos a născut Nichita? - nu știm ultimele scorneli macromanice ale cabinetului boc, am pierdut firul răsturnărilor de situație din economia islandeză și câte altele. În câteva luni, ne-am pierdut orice bază de pornire pentru o conversație decentă cu oamenii normali. Am învățat să zâmbim și, cel mai important, să nu contrazicem. Așteptăm să aleagă interlocutorul un subiect, după care începem să zâmbim, să dăm din cap, a da sau a nu după expresiile celuilalt, să ne încruntăm și noi în oglindă sau să ne hăhăim zgomotos, iar în cel mult două minute să inventăm o scuză legată de copil și s-o roim până nu se prind oamenii că suntem impostori.


Ne plimbăm mai mult și ajungem în cele mai ciudate locuri, în vizite sau la petreceri cu tematică optzecistă. Facem orice pentru a sta cât mai puțin în casă. Visăm să fugim la mare cu ăsta micu și să stăm câteva luni fără semnal la telefon.


Nestând prea mult în casă, nici nu gătim, iar bani de mâncat la restaurant nu avem, așa că ne alimentăm în vizite. De exemplu, astăzi la prânz am ajuns în vizită la părinții nașilor, unde am mâncat supă de pui și sarmale și am băut câteva beri. E ok pentru un prânz decent, nu credeți? Am plecat și cu niște cadouri fabuloase pentru Vlăduț.


De când nu mai urmărim transmisiunile maratonice de la OTV, au dispărut și disputele în cuplu. Acum ne certăm ca-n bancul cu îngerașii și în plus nici un subiect nu ni se mai pare demn pentru un scandal conjugal. Știu că poate părea grețos, câteodată chiar e, dar a început să ne placă. După dispariția sursei principale de dezinformare în masă, am încercat să ne reorientăm spre online, dar ni se pare că și blogării visează la sezonul estival, așa că deschidem din ce în ce mai rar calculatoarele. Ne-ar plăcea să ne lăudăm că citim cărți interesante, de autori portughezi care vin în vizită la Cărturești, dar nici asta nu facem. Ce facem? Ne plimbăm de nebuni prin oraș, în căutare de spații verzi. Dacă ne vedeți, vă implorăm invitați-ne în vizită la voi!


P.S. Dacă nu știti bancul cu îngerașii vi-l spunem când venim în vizită!


61 din 365

Duminică, 10 mai 2009. Am prins ultima legătură de ridichi în piața 16 februarie (era trecut bine de ora 2), ne-am așezat osteniți cu fundu-n nisip în parcul Bazilescu si am dat buzna peste Dada și Pauliche de unde am plecat cu o nouă încărcătură de hăinuțe și jucării otalești. 

60 din 365

Sâmbătă, 9 mai 2009. Cu mătușa Hoțoiu la cununia știm noi cui. Le dorim și pe această cale succes in viață că-i mai bună decât toate!

59 din 365

Vineri, 8 mai 2009. Concurs de gătit pentru copii în Parcul Izvor, organizat de Good Food.

joi, mai 07, 2009

58 din 365

Joi, 7 mai 2009. Ion Mihalache pe vremea cand se credea 1 mai iar Carpatii se vindeau la magazinul Tutun.

57 din 365

Apreciem si precizam erata ca forma de poezie dadaista, mai ales cand poema se compune din vina editorului. Miercuri, 6 mai 2009, erata volumului Inceputurile realismului socialst in arta plastica sovietica (1962)

e al meu, al meu e oare?

Nici nu se crăpase bine de ziuă și ne-a dat semnalul de trezire. Nu-i al meeeeeeu, m-am smiorcăit in gînd tîrîndu-mă spre patul lui. N-am indraznit sa ma uit la ceas dar nu era nici 6 macar. Nu cred ca s-a mai trezit la ora asta de cand avea 60 de centimetri. E doar o faza sau viata mea de acum incolo va incepe la ora 6?

S-a revansat insa la micul dejun. A devorat un avocado intreg cu o bucurie nebună. Cred totusi ca e al meu. Om vedea noi cum il convingem si cu diminetile astea mici!

miercuri, mai 06, 2009

Vine vara în București

După scurta vacanță de 1 mai, nu mai am chef de nimic. Mă gândesc cum să fac rost de bani să plecăm într-o vacanță mai lungă, de câteva luni doi-trei ani la Corbu sau la Portița sau la Lisabona sau oriunde altundeva. Orice, dar să nu rămânem în București, să nu ne mai alergăm în cerc prin sufrageria noastră de tip debara. Cuibul de la Piața Chibrit este atât de mic, încât pare foarte aglomerat când Vlad bate la tobele lui improvizate din cutii de biscuiți belgieni. După ce am discutat cu Simina câteva ore despre repulsia colectivă față de capitală, am decis că avem nevoie de spațiu, mult spațiu, cam cât plaja de la Corbu.


marţi, mai 05, 2009

56 din 365

Marti, 5 mai 2009, inainte de ploaie.

55 din 365

Luni, 4 mai 2009. Poză de grup.

51 din 365

Joi, 30 aprilie 2009, la garaj, împrumutând lansetele unchiului pescar.

luni, mai 04, 2009

Calmul caracterizează pescarul

Crăpeanu, cărășanu, știucanu, somneanu și la sfârșit o crăpoaică plină cu icre de știucanu. Cam asta a înțeles Simina că prind oamenii când merg la pescuit. Se aștepta la asemenea capturi suprapescărești după ce a asistat ore în șir la pregătirea ritualică a lansetelor, la alegerea meticuloasă a cârligelor celor mai potrivite și a ascultat o discuție vehementă despre ce înseamnă să împrumuți sculele de pescuit unor persoane pe care de fapt nu le cunoaști atât de bine. S-a speriat puțin când a văzut că soțul oprește la benzinărie pentru o sticlă de uischianu și câteva beri reci și nu pentru un plin cu benzină de 95.


Dovada unei partide fructuoase de pescuit. Calmul caracterizează pescarul, dar nu și pe soția acestuia.




carți poștale dobrogene

Amenințați cu furtuna, frig și foame am pornit totuși cu inima cât un purice către sudul înnourat. Ne-am trezit într-un peisaj de cărți poștale și poze de calendar ONT. Întrucât griul bucureștean ne face să ne îndoim că mai există undeva pe lumea astea culori, depunem aici mărturie că ele există, undeva departe de aglomerările urbane și nu se sperie nici de furtună nici de frig nici de guvernul boc. Dixit!

Enisala, Yeni-Sale, Heracleea

Razelm, Marea cea mare

Yeni-Sale


Corbu de Marea Neagră (53 din 365, sîmbătă 2 mai 2009)

Constanța-Tulcea (54 din 365, duminică 3 mai 2009)

idem

Bambola, Pampulo, Yeni-Sale

cetatea Enisala către Razelm

Razelm

Tauc, Zebil (52 din 365, vineri, 1 mai 2009)