Filme franțuzești despre adolescență. De regim.

Nu în necunoaștere și ignoranță stă neputința! Asta zbiera dispneic un iepuraș cafeniu, care în loc să tragă din țigară, sufla în ea, aseară, înainte de începerea proiecției unui film pentru puberi și adolescenți la E-Uranus. Lol se chema filmul, care după ce ne-a trecut prin problemele unei adolescente bobo din Paris, ne-a lăsat să respirăm ușurați, finalizând cu un cadru înduioșător, din care se înțelegea foarte clar că oricât de zbuciumată ar fi adolescența, la un moment dat tot se termină. Cel mai amuzant mi s-a părut că sala ofta la unison în cele mai dramatice momente. Unii chiar s-au ridicat în picioare și au fluierat la scena în care mama citea pe ascuns jurnalul Lolei. Asta mi-a amintit cum aplaudam și noi la Sora 13 sau la Total Recall în adolescență și așa mi-a picat fisa. Filmele astea ne amuză pe-ăștia mai în vârstă care nu ne mai amintim cum era în adolescență. Adolescenții nu bagă decât Vincent Galo și Tarkovski, nu au timp de pierdut cu tâmpenii siropoase. Chiar așa, voi vă amintiți dacă e vreo scenă erotică în Andrei Rubliov?