E foarte clad. E atât de cald încât probabil că nu rezistăm mai mult de două zile. Cel mai cald e în camera în care trebuie să dormim și nu putem. Am deciz prin vot să ne trezim la 4 dimineața, adică să ne prefacem că ne trezim ca și cum am fi dormit, și să plecăm la pescuit. În rest, e frumos. Căpitanul de pe nava Maramureș, cu care am venit, ne-a dat un covrig albastru din care se aude marea și foșnetul copacilor și tot drumul am fost călăuziți de un pește prăjit zburator. În camping, chelnerii sunt la fel de nesimțiți ca și-n anii trecuți, oamenii se calcă în picioare pentru un loc în față la un film cu Juliette Binoche, iar localnicii se amestecă cu turiștii atât de bine, că îi recunoști doar după maghiara stricată pe care o vorbesc. Despre festival, numai de bine; e aproape imposibil să găsești, în mod pașnic, un scaun pentru o gravidă, ceea ce afectează psihic și însoțitorul. Gurile rele spun că e un festiva neprietenos. Mie nu mi se pare. Azi de dimineață, un localnic mi-a oferit o saramură de biban și vreo două beri de la gheață, mi-a dat momeală, a ieșit cu barca să-mi descurce o lansetă, iar la plecare m-a obligat să accept un morunaș și niște carași proaspeți.
0 comments:
Trimiteţi un comentariu