Lehuzia, haină grea sau noroc, noroc, cu chibritu ți-aș da foc

La cererea cititorilor, printre care se numără și celebrități (din radio, din televiziune, din presa scrisă, știți voi), revenim cu vești senzaționale. Atenție, aceasta nu este o relatare făcută de lehuza-mamă, așa că nu v-aruncați să credeți tot ce-auziți. Așteptați și versiunea minorității feminine, doar așa veți avea o imagine realistă asupra vieții în patru.

Noua configurație familială este mai ușoară, mai rapidă și mult mai puternică decât precedenta. Este un fel de model nou, superperformant, achiziționat la un preț accesibil. Ce să mai, un fel de superafacere. Am să vă prezint în continuare câteva dintre aspectele plăcute, de care eu mă bucur aproape în fiecare zi.

Toma mănâncă și doarme. Non-stop. Nu plânge, doar mârâie, ceea ce ne face să credem că este foarte diferit de Vlad, care ne-a băgat panica în casă de când am venit de la maternitate. Este un copil frumos și cuminte, singurul lucru care mă neliniștește este că i se scoală părul în cap, asemenea primului model.

De data asta, Vlad se dovedește a fi un bun ajutor în îngrijirea lui Tomiță. Se comportă ca un frate mai mare, mă rog, ca o gorilă dominatorare, dar într-un fel plăcut și blajin. Atenționează prompt că fratele lui doarme, dacă te apropi neanunțat de patuț. În schimb, refuză să îi facă baie sau masaj. Pare chiar dezgustat de aceste manevre, oricât m-aș chinui să-i explic că și lui îi făceam aceleași lucruri. Câteodată, dă dovadă chiar de altruism și încearcă să-i îndese pe gât câte o bombonică. Și îl mângâie regulat. Nu îl lovește decât din greșeală și atunci îi pare rău. Când plecăm la plimbare, își amintește de Toma și se întoarce să-și ia la revedere. Pumnii și picioarele le împarte exclusiv părinților. Dar ce îmi place cel mai mult este că s-a reîntors la origini, adică la mine, după ce în sarcină aproape că nu m-a băgat în seamă.

Lehuza se plânge, dar mult mai slab și mai neconvingător decât prima dată. Probabil că nu se mai gândește că este o mamă rea sau că se va trezi într-o dimineață fără lapte. Nici nu prea mai are timp să se plângă pentru că citește Bărbați care urăsc femeile. Alăptează, citește și oftează apăsat la fiecare capitol terminat. Pentru că știe cum se face, ea este mult mai relaxată și, în consecință, pot să îmi trag și eu sufletul.

Este adevărat! Sunt mult mai relaxat pentru că totul a mers bine de data asta, pentru că ea este mai relaxată și pentru că Vlad mă iubește din nou. Contează mult și noile jucării pe care le distrug în prezent. Un Pavilion nou de la HP și un telefon cu GPS care îmi spune tot timpul unde sunt, ca să nu uit și să cred că sunt acasă la altcineva. Așa mi se pare uneori, se face că aș fi acasă la altcineva, într-o familie liniștită și normală, că am jucării noi, că pot să fumez cât vreau și cu cine vreau și să mă bărbieresc când vreau... Singurul lucru care nu-mi place la viața mea este canapeaua Ikea de două persoane, pe care suntem nevoiți să dormim patru, dar asta se întâmplă doar după 3 dimineața...