Dacă aveți probleme în a vă regăsi ca mame sau tați, încercați clasificarea de pe Let`s panic. Pe noi ne-a ajutat foarte mult și ne-am regăsit amândoi, probabil că voi intuiți deja, în Young mom. Trebuie să recunoaștem că ne-am recunoscut parțial și în Hysterical Mom.
Young mom
Motto: We’re gonna be like sisters!
Characteristics: Calls husband “Daddy”; wears pigtails.
Can be found: Admiring taut, unblemished postpartum belly.
Warning signs that this might be you: Other mothers run from you.
În Delta Dunării, se întâmplă lucruri din ce în ce mai ciudate. După apariţia Ariciului vorbitor, Bunelul nostru şi-a petrecut timpul pescuind, de fapt, culegând din grădina de legume, crapi din aceia mari, ştiţi voi, care nu încap într-un congelator normal. Ziua culegea crapi, iar noaptea, cu ajutorul găinilor şi al Ariciului vorbitor, îi curăţa bine şi îi depozita în lada frigorifică. Ce o să se mai bucure ăla micu' de la Bucureşti când o să vadă peştoii aştia! se lăuda el în faţa găinilor. Ce nu încăpea în ladă, Bunelul împărţea cu animalele lui de companie şi o dată la două-trei zile în holul casei sinistrate se porneau adevărate festinuri cu peşte şi ţuică, susţinute pe împletirea firească a zumzăitului lăzii frigorifice cu ritmurile transpersonale ale celor de la Iron Butterfly. In-a-gadda-da-vida, baby, fredonau toţi cu burţile umflate de atata saramură de crap şi ţuică de corcoduşe.
Într-o astfel de noapte s-a întâmplat o mare ciudăţenie, care a impresionat profund omul, dar şi animalele sinistrate. S-a auzit o voce feminină şi seducătoare, cu inflexiuni electronice, care a spus aşa Sunteţi fii ai Luminii şi fii ai Zilei, nu sunteţi creaturi ale Nopţii şi nici ale Întunericului, după care s-a stins lumina. Zumzăitul lăzii s-a oprit, iar piesa lor preferată s-a întrerupt la versul Won't you come with me and walk this land. Au tăcut cu toţii speriaţi şi au adormit pe rând, mai întâi găinile, apoi Ariciul şi Nebunelul, doar câinii au rămas să adulmece liniştea deplină a nopţii. Curentul electric fusese întrerupt pentru sinistraţi şi aşa a rămas câteva zile bune. Nebunelul nu a mai cules crapi pentru că nu avea unde să-i depoziteze, iar cei deja curăţaţi începuseră să miroasă a mort. Fără curent electric, apă şi mâncare, Nebunelul a înţeles că nu putea rezista, aşa că şi-a luat inima în dinţi, Ariciul într-un fes de lână netoarsă, dintr-acela împletit de bătrâne iarna, la gura sobei sau în faţa televizorului şi a plecat spre oraş pentru a reclama pana de curent. A hotărât să nu piardă timpul şi să meargă direct la Enel.
La ghiseul de reclamaţii, pe ferăstruica mica, decupată parcă în perete, se vedea faţa rotundă şi apatică a unei orăşence sadea, supraponderală şi transpirată, dată abundent cu fond de ten. Trebuie să vă fie foarte cald dacă transpiraţi în halul ăsta a încercat Nebunelul să fie politicos. Natura problemei, vă rog, i-a răspuns femeia, privindu-l cu ură. Bunelul a înţeles că nu e timp de pedanterii şi i-a expus rapid problema. Adresa, vă rog! Strada! Nu mai există străzi, dar chiar şi înainte de inundaţie nu existau străzi. Adică nu aveau un nume, Eminescu sau Caragiale, iar casele nu sunt numerotate. Atunci, părerea mea este că pur şi simplu nu existaţi, i-a replicat femeia triumfătoare. Cum aşa? Şi ariciul ăsta? Nici el nu există? s-a enervat sinistratul, băgând fesul de lână, pe gemuleţ, sub nasul femeii. Dacă îţi plac atât de mult animalele, mergi să bei şi să mănânci în continuare cu ele! Pe întuneric! Abia acum, la sfârşit, Nebunelul a recunoscut Vocea, de data asta fără filtrul acela electronic, dar la fel de seducătoare ca şi în noaptea ultimului festin. Doamnă, vă rog, câinii mei ... Faţa rotundă îi zâmbea cu un uşor dezgust prin gemuleţul decupat în perete şi mâini invizibile îl trăgeau pe sinistrat din faţa ghişeului înapoi în rândul de aşteptare. Bunelul se lăsa purtat de mâinile invizibile şi-n mintea lui răsuna, ca un ecou, Vocea seducătoare Dacă eşti fiul Zilei, rămâi cu noi la oraş şi bucură-te de Lumina Electrică, dacă nu, mergi la tine la ţară şi stai cu animalele pe Întuneric!
"...am aflat şi lucruri noi despre personalitatea lui Vlad. Ca nativ în Gemeni, se ştie sigur că e vesel, nu stă o clipă locului, se plictiseşte repede şi îi place foarte mult să se joace cu alţi copii. Doamna părea sigură că Vlad va deveni un adult inteligent şi sensibil, sociabil, dar că va schimba foarte multe locuri de muncă, lucru care nu îl va deranja prea tare. Exact ca şi dumneavoastră, m-a asigurat Doamna, zâmbind. Vlad sugea din biberon nemişcat ca şi cum ar fi urmărit desenele animate preferate. Am primit şi o veste proastă. Vlad nu este compatibil nici cu mine, dar nici cu mama lui. Este compatibil cu o mamă-Balanţă şi cu un tată-Vărsător, ceea ce nu este cazul nostru. Înainte să plecăm, pardon, să plătim şi să plecăm, Doamna mi-a scris, pe o jumătate de coală, două date importante. 9 august a.c., ziua când Vlad va viziona pentru prima dată Pinocchio, care va deveni alter-egoul său, şi 25 decembrie a.c., ziua când Vlad va viziona, împreună cu colegii de grădiniţă, un documentar despre Hiroshima şi Nagasaki, care îi va schimba complet cursul vieţii."
Inceputul, sfarsitul, poza si maslinele pe catavencu.ro
Mi-ar plăcea să citesc o anchetă despre ce tatuaje ascunse au cei mai virulenți bloggeri, jurnaliști și restul de panarame care fac spune la gură pe diferite subiecte de mare actualitate. Emitenți supradotați care și-o bagă, și-o scot, o țin puțin la vedere și o bagă la loc cu înverșunarea unor animale sălbatice. Mi-ar plăcea să citesc că și-au tatuat un delfin mic și albastru pe coapsa stângă sau un trandafir roșu și spinos pe umărul drept, o inimă străpunsă de pumnalul pasiunii sau lovită de fulgerul predestinării. Să citesc despre cât de tare i-a durut și cât de speriați au fost când și-au tatuat un tribal bicolor pe fesier, să citesc mărturii sincere despre motivele pentru care au ales tatuaje mici și drăguțe, care să nu pară ostentative. Aș vrea să știu cât de tare i-a încurcat faptul că sunt tatuați în găsirea unui job, fie el chiar și de jurnalist independent. Aș vrea să citesc ce simbolizează fiecare tatuaj: dragoste, uitare, libertate, apartența la vreo categorie dezavantajată social sau chiar numele persoanei iubite, scris în chinezește.
"…. Spontaneitatea; o Lume Fără Închisori, Şcoli, Spitale, Case de Nebuni, Cazarme, Frontiere Naţionale; Darul; Iubirea în Locul Moralei şi Legii; Neregula; Dezinstituţionalizarea; o Societate Fără Clase; Creativitatea; Vacanţa; Lenevia; Bucuria Orgasmică; Sfârşitul Separării Culturii; Totul în Posesia Tuturor, Inclusiv Metafizica, Muzica de Cameră, Ştiinţa Celestă şi Poezia lui Mallarmé; Sfârşitul Familiei, Religiei, Statului şi Proprietăţii de Orice Fel, Nu Numai Private; Sfârşitul Diferenţei Dintre Bărbaţi şi Femei, Greci şi Evrei; Producţia Subordonată Nevoilor şi Nu a Expansiunii Capitalului Devenit de Sine Stătător; Preferinţa Pentru Timpul Liber Asupra Muncii; Hedonism Cotidian în Locul Ascezei Acumulative…"
Eu mi-am luat porţia de energie pentru vineri seara cu textul ăsta. Şi mi-am amintit de cursurile budapestane ale lui Gáspár Miklós Tamás, la fel de dificile şi totuşi revelatoare. Ca o cortină care se ridică puţin, încet şi cade greu peste neînţelegerea noastră perplexă. La sfîrşitul cursului, ne-am făcut cu toţii tricouri cu poza lui GMT si inscripţia Public Enemy no. 1. Mă bucur să văd că a rămas același “inamic public” pe care îl ştiam!
Refuză ajutorulpartenerului, bunicilor, părinților sau socrilor. Ei nu vor face decât să te bată și mai tare la cap, să te frece la melodiecu explicații inutile,teorii sau ipoteze de lucru aberante și scoase din uz. Eu am optat pentru o bonă adevărată!
Treibădică, urmașul personajului însărcinat în doi, puericultor prin vocaţie şi angajament, ameţit și incomplet vertebrat, nesigur şi veşnic îndoit: cine pe cine creşte de fapt aici?
Îi puteți scrie la treibadica@gmail.com
Sarcina in doi
De unde până unde treibădică? Așa deodată? Drumul lung de la doi la treibădică a fost consemnat pe primul nostru blog, Sarcina in doi.