duminică, septembrie 18, 2011

Home alone din nou

Prima noapte singuri in apartamentul nostru maaare si goool, dupa cine stie cate luni, ani, secole de puericultura intensiva.
Prima noapte a lui Toma fara mama posesoare de lapte, cantecele si leganele. (la 10 luni jumate)

A fost mai bine decat ne asteptam. Curajosii bunici nu au fost tinuti treji decat o parte din noapte, undeva intre 3 si 6 dimineata, Toma a acceptat pana la urma si lapte din biberon, iar Vladut s-a dovedit un frate de nadejde care l-a incurajat si pupat pe Toma in prima lui noapte "la bunici". Mi-l si imaginez pe Vladut explicandu-i lui "bebe" pe limba lui: "Hai, bebe, nu fii suparat, eu vin des in excursie la bunici, au multe jucarii si ma lasa la desene cat vreau eu. O sa-ti placa, o sa vezi, bunicii stau toata ziua dupa fundul tau si nu te trimit niciodata in camera ta pentru ca ai fost rau. E un loc bun, in plus, sunt si eu cu tine!"

E 9 dimineata (12 ore, deci!) si am chemat deja un taxi ca sa recuperam cei doi baietoi.
O raza de speranta a rasarit si pentru noi in aceasta dimineata. Poate ca, totusi, exista viata si dupa copii. Sau cu copii. Sau in ciuda copiilor. Ma rog, exista viata! Huray!

1 comments:

Ruxandra spunea...

"In ciuda copiilor" Imi place cum suna!Dar poate trec eu printr-o perioada mai stresanta. Noi de doua zile il tachinam pe Petru cu faptul ca la desen va folosi pensule facute din parul din urechile nu stiu carui animal. Si nu ne putem abtine. Doamne, in ce hal ne aduc! Eram un om misto pe vremuri :))